Femeile în funcții de conducere reprezintă aproximativ 40% din totalul pozițiilor de management din România, procent care plasează țara noastră în media Uniunii Europene. România se situează astfel peste state precum Germania, Olanda, Italia sau Danemarca.
Specialiștii observă și diferențe între stilurile de conducere: în timp ce bărbații aflați în poziții de management tind să se orienteze mai mult către rolurile strategice, femeile acordă o atenție sporită detaliilor, culturii organizaționale și relației cu angajații.
Femei în funcții de conducere. România, în media Uniunii Europene
Datele Eurostat arată că patru din zece funcții de management din România sunt ocupate de femei. Procentul situează țara noastră în media europeană și înaintea unor economii importante de pe continent.
La nivelul Uniunii Europene există însă diferențe semnificative de la o țară la alta. Suedia, Letonia și Polonia se numără printre statele cu cea mai mare prezență feminină în management, unde ponderea poate ajunge până la 45%.
La polul opus se află țări precum Cipru, Croația și Italia, unde femeile ocupă numai aproximativ un sfert dintre pozițiile de conducere.
Diferențele nu se rezumă însă doar la numărul pozițiilor ocupate, ci pot apărea și în modul în care femeile și bărbații își exercită rolurile de management.
„Femeile care ajung în poziții de management pun accentul mai degrabă pe cultura organizațională, pe centrarea spre om, mai mult decât spre competiție, care este cumva mai caracteristică managerului bărbat”, explică Ioana Maxim, lector, Resurse Umane, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, conform Digi24.
Cum este perceput stilul de conducere al femeilor
Percepțiile angajaților indică, de asemenea, existența unor diferențe între stilurile de management.
„Femeile sunt mult mai calculate decât bărbații și mai înțelegătoare, cred”, spune o femeie.
Un alt punct de vedere pune accentul pe atenția acordată relației dintre manager și echipă.
„Mi se pare că femeile, în general, sunt mult mai atente la nevoile angajaților sau, mai bine zis, a subordonaților”, e de părere un bărbat.
Un exemplu de femeie care conduce o afacere este Elena Pădurariu, antreprenor din Iași. Aceasta activează în domeniul HoReCa și are 25 de angajați.
„În mai puțin de 15 ani de zile, am reușit de la un bucătar amator să ajung un jurat internațional și să jurizez farfuriile celorlalți, ale oamenilor din breaslă”, povestește Elena Pădurariu.
Pentru a putea combina responsabilitățile profesionale cu viața de familie, antreprenoarea consideră că organizarea și eficiența sunt esențiale.
„Să înveți să pui ‘stop’, să știi să muncești performant. De exemplu, în două ore să faci cât pentru opt. Este nevoie de răbdare pe piață, pe partea asta de management. Unele decizii trebuie luate cumpătat”, e de părere Elena.
Tinerele pun mai mult accent pe carieră
O altă schimbare observată este interesul generațiilor tinere pentru dezvoltarea profesională și pentru ocuparea unor poziții de conducere.
Tot mai multe tinere spun că independența financiară și construirea unei cariere au devenit priorități importante.
„După părerea mea, este important pentru că trebuie și noi să fim independente”, spune o tânără.
O altă tânără consideră că percepția asupra rolului femeilor s-a schimbat față de generațiile anterioare.
„În ziua de azi, au început și fetele să pună mai mult accent pe carieră în sine și nu mai preferă ideea de stat în casă și avut grijă de copii și făcut mâncare”, completează o altă tânără.
Datele arată astfel că femeile în funcții de conducere au ajuns să reprezinte o parte importantă a managementului din România. Cu patru din zece poziții ocupate de femei, țara noastră se înscrie în media Uniunii Europene, în timp ce state precum Suedia, Letonia și Polonia se apropie de o pondere de 45% a femeilor în funcțiile de management.
