Stânca Pârjoaia a fost detonată pe Dunăre, într-o operațiune de urgență prin care autoritățile încearcă să ducă mai multă apă spre Centrala Nucleară de la Cernavodă. Intervenția a avut loc luni dimineață și vine într-un moment în care debitul fluviului a scăzut dramatic, iar funcționarea centralei este pusă sub presiune.
Militarii au folosit explozibil pentru a disloca stânca aflată în zona brațului Bala, acolo unde o mare parte din apa Dunării se îndreaptă pe un traseu care dezavantajează sectorul Cernavodă. În operațiunea de luni au fost introduse 180 de kilograme de explozibil, iar ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus că intervenția este un succes.
Stânca Pârjoaia a fost detonată după o primă încercare insuficientă
Operațiunea nu a fost una simplă. Duminică, militarii au folosit o cantitate mai mică de explozibil, însă prima detonare nu a fost suficientă pentru a rezolva problema. Luni, intervenția a fost reluată cu o încărcătură mai mare, iar stânca Pârjoaia a fost dislocată.
Scopul nu este doar eliminarea unei stânci din albia fluviului. Autoritățile încearcă să modifice felul în care se distribuie apa între brațul Bala și Dunărea Veche, astfel încât o cantitate mai mare să ajungă spre zona care alimentează centrala nucleară.
Radu Miruță a explicat că aproximativ 85% din debitul Dunării se duce pe brațul Bala, în timp ce doar 15% ajunge spre Cernavodă. În aceste condiții, autoritățile încearcă să reechilibreze debitul prin lucrări de urgență, inclusiv prin detonări controlate și prin folosirea unor barje.
De ce este atât de importantă apa pentru Cernavodă
Centrala Nucleară de la Cernavodă are nevoie de apă pentru sistemele de răcire. Din cauza secetei severe și a nivelului foarte scăzut al Dunării, Reactorul 1 a fost deja oprit controlat, ca măsură preventivă. Nuclearelectrica a transmis că decizia a fost luată pentru protejarea instalațiilor și pentru menținerea marjelor de siguranță nucleară.
Problema este că, dacă nivelul Dunării continuă să scadă, ar putea fi pusă presiune și pe Reactorul 2. Ministerul Energiei a transmis anterior că oprirea Unității 1 a fost necesară pentru protejarea celor trei pompe de răcire, iar o eventuală avarie ar putea duce la reparații complexe, cu durată foarte mare.
De aceea, fiecare zi în care centrala poate funcționa în siguranță contează. Radu Miruță a spus că o zi suplimentară de funcționare a centralei este mult mai valoroasă financiar decât costurile operațiunilor de pe Dunăre.
Debitul Dunării, aproape de un minim istoric
Situația este critică și din cauza prognozelor hidrologice. Apele Române au transmis că debitul Dunării era de 1.650 mc/s la finalul lunii iulie și urma să coboare spre 1.500 mc/s la începutul lunii august. Spre comparație, media multianuală a lunii iulie este de 4.750 mc/s, adică de peste trei ori mai mare.
Cel mai mic debit istoric al Dunării la intrarea în țară a fost înregistrat în 1985, când fluviul a ajuns la 1.400 mc/s. Practic, România se apropie acum de una dintre cele mai dificile situații hidrologice din ultimele decenii.
Pe sectorul Călărași – Cernavodă au fost menținute restricții pentru irigații, tocmai pentru a proteja resursa de apă necesară producerii de energie nucleară.
Urmează barje scufundate controlat
Detonarea stâncii este doar o parte a intervenției. Autoritățile vor să folosească barje încărcate cu piatră, care ar urma să fie scufundate controlat pentru a ajuta la dirijarea apei spre Dunărea Veche. Potrivit informațiilor prezentate de Apele Române, aceste lucrări sunt gândite ca o soluție de urgență pentru a concentra debitele către sectorul Cernavodă.
La fața locului au fost aduse barje și o macara de mare tonaj, care trebuie să extragă bucăți din stânca dislocată. Dacă lucrările avansează conform planului, scufundarea barjelor ar putea avea loc în zilele următoare, în funcție de evaluările făcute de specialiști.
Un proiect blocat și o intervenție făcută în regim de avarie
Un detaliu important este acuzația lansată de Radu Miruță la adresa Ministerului Transporturilor. Acesta susține că exista un proiect care ar fi trebuit să rezolve mai organizat problema debitului, prin ridicarea albiei brațului Bala și dragarea Dunării Vechi, dar documentația ar fi rămas blocată în minister.
Asta schimbă miza știrii. Nu vorbim doar despre o intervenție spectaculoasă a Armatei, ci despre o soluție de criză aplicată într-un moment în care lucrările de infrastructură necesare nu au fost finalizate la timp.
România, în stare de alertă energetică
Criza de pe Dunăre vine într-un context mai larg. Guvernul a instituit stare de alertă la nivel național pentru luna august, pe fondul scăderii producției de energie electrică provocate de secetă și debitele foarte mici ale râurilor și ale Dunării.
Executivul a aprobat și alocarea a șapte milioane de lei către Ministerul Transporturilor, pentru lucrări hidrotehnice în zona aducțiunii de la Cernavodă. Scopul este menținerea alimentării cu apă necesare funcționării Reactorului 2.
În paralel, autoritățile le cer instituțiilor publice și marilor consumatori să reducă voluntar consumul de energie în orele de vârf, mai ales seara.
O intervenție reușită, dar problema nu este închisă
Detonarea stâncii Pârjoaia este o veste bună pentru autorități și pentru sistemul energetic, însă nu înseamnă că problema de la Cernavodă este rezolvată definitiv. Dunărea rămâne la un debit extrem de scăzut, iar următoarele zile sunt esențiale pentru a vedea dacă apa redirecționată va fi suficientă.
Pentru moment, operațiunea arată cât de vulnerabil poate deveni un sistem energetic în fața secetei. O centrală nucleară, barje scufundate, detonări subacvatice și intervenția Armatei pe Dunăre formează imaginea unei crize care nu mai este doar despre vreme, ci despre siguranță energetică.
Stânca Pârjoaia a fost detonată, dar adevăratul test abia urmează: dacă debitul Dunării va continua să scadă, România va trebui să țină în echilibru centrala de la Cernavodă, consumul național de energie și lucrările de urgență de pe fluviu.
