Criza politică prelungită de PSD intră într-o nouă etapă tensionată, după ce au apărut acuzații că social-democrații ar avea la îndemână o soluție instituțională, dar nu o folosesc. Miza este blocajul privind desemnarea unui nou premier, în condițiile în care România funcționează în continuare cu un guvern demis, cu atribuții limitate.
Potrivit unei analize publicate de Bursa, președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, ar putea sesiza Curtea Constituțională pentru a reclama un posibil conflict juridic de natură constituțională între președintele Nicușor Dan și Parlament, după perioada lungă în care nu a fost desemnat un nou candidat pentru funcția de prim-ministru.
Criza politică prelungită de PSD, după moțiunea contra Guvernului Bolojan
Blocajul actual a început după căderea Guvernului Ilie Bolojan. Moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România a fost adoptată de Parlament pe 5 mai 2026, iar Executivul a rămas de atunci în regim interimar, până la instalarea unui nou guvern cu puteri depline.
De atunci, scena politică a intrat într-un joc complicat al majorităților. PNL și USR au transmis că nu mai vor o majoritate guvernamentală cu PSD, în timp ce social-democrații au refuzat să voteze un guvern minoritar format din PNL, USR și UDMR. AGERPRES notează că, după respingerea Guvernului Veștea, Sorin Grindeanu a spus că PSD nu va vota o astfel de formulă minoritară.
În acest context, România a rămas prinsă între un președinte care caută o majoritate viabilă și partide care nu reușesc să își asume o formulă clară de guvernare.
Ce poate face Sorin Grindeanu
Cheia politică se află acum și la Sorin Grindeanu, nu doar la Cotroceni. Liderul PSD, în calitate de președinte al Camerei Deputaților, se numără printre titularii care pot sesiza CCR în cazul unui conflict juridic de natură constituțională între autoritățile publice.
Mai simplu spus, dacă PSD consideră că președintele blochează nejustificat procedura de formare a Guvernului, Sorin Grindeanu ar putea cere Curții Constituționale să stabilească dacă această inacțiune depășește limitele Constituției.
Problema este că PSD nu a făcut acest pas. Tocmai de aici vine acuzația centrală: partidul critică blocajul, dar nu folosește instrumentul instituțional care ar putea forța o clarificare.
De ce ar conta o sesizare la CCR
Constituția prevede că președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru după consultarea partidului care are majoritate absolută sau, dacă nu există o asemenea majoritate, după consultarea partidelor parlamentare. AGERPRES amintește această procedură în baza articolului 103 din Constituție.
Candidatul desemnat are apoi zece zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului. În lipsa unei desemnări, Parlamentul nu poate vota un guvern, nu poate respinge o formulă și nu poate declanșa complet mecanismele care ar putea duce, în cele din urmă, inclusiv la anticipate.
Aceasta ar putea fi interpretată ca un conflict constituțional negativ: o autoritate nu își exercită atribuția, iar prin inacțiune blochează o altă autoritate, în acest caz Parlamentul.
De ce PSD ar putea prefera blocajul
Aici apare partea politică a problemei. Dacă PSD sesizează CCR și Curtea îi dă dreptate, președintele ar putea fi obligat să reia rapid procedura de desemnare a unui premier. Asta ar forța toate partidele să iasă din zona declarațiilor și să își asume un vot concret în Parlament.
Pentru PSD, un astfel de scenariu poate fi riscant. Partidul ar trebui fie să își asume guvernarea, fie să voteze o altă formulă, fie să împingă lucrurile spre o nouă respingere și, eventual, spre un drum mai clar către anticipate. Or, în acest moment, menținerea unui guvern interimar poate fi convenabilă pentru mai mulți actori politici, chiar dacă este nocivă pentru stabilitatea statului.
Lipsa unei sesizări nu arată neapărat lipsa unei căi juridice, ci lipsa voinței politice de a activa această cale.
Precedentul Kovesi, invocat în analiză
Unul dintre argumentele invocate este precedentul Kovesi. În 2018, CCR a analizat refuzul președintelui Klaus Iohannis de a da curs propunerii de revocare a Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA și a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională. Acest caz arată că instanța constituțională poate interveni atunci când refuzul unei autorități blochează atribuțiile alteia.
Diferența este că situația actuală nu are un termen expres în Constituție pentru desemnarea premierului. Asta face rezultatul unei eventuale sesizări greu de anticipat. CCR ar putea considera că blocajul a depășit un termen rezonabil, dar ar putea decide și că președintele are o marjă de apreciere cât timp nu există o majoritate clară.
România rămâne cu un guvern interimar
Dincolo de calculele partidelor, efectul este același: România rămâne cu un guvern demis, într-o perioadă în care are nevoie de decizii politice, economice și administrative ferme. Guvernul interimar poate administra treburile curente, dar nu are aceeași forță politică precum un executiv validat de Parlament.
Criza politică nu mai este doar o dispută între PSD, PNL, USR, AUR și Cotroceni. Este o problemă de funcționare a statului. Fără un premier desemnat, fără un vot în Parlament și fără o majoritate asumată, România rămâne într-o zonă de provizorat care poate deveni tot mai costisitoare.
De aceea, întrebarea nu este doar de ce președintele nu desemnează un nou premier, ci și de ce PSD, prin Sorin Grindeanu, nu cere CCR să clarifice blocajul. Iar până când cineva va forța instituțional ieșirea din criză, România rămâne într-un joc politic în care toți acuză, dar puțini își asumă pasul decisiv.
