Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul reprezintă o sărbătoare importantă pentru creștini. Este prăznuită în fiecare an de Biserica Ortodoxă pe 24 iunie. De asemenea, sunt numeroase tradiții, obiceiuri și superstiții pe care să le avem în vedere. În popor, această zi mai este cunoscută și sub denumirea de Sânziene sau Drăgaica.
De obicei, Biserica Ortodoxă marchează ziua morții sfinților, însă Maica Domnului și Sfântul Ioan Botezătorul fac excepție de la regula aceasta. Le sunt dedicate nașterea, dar și alte evenimente din viața lor. Sărbătorile care sunt închinate Sfântului Ioan Botezătorul sunt următoarele:
- Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 iunie;
- Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, pe 7 ianuarie;
- Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul; 29 august;
- Zămislirea Sfântului Ioan Botezătorul, pe 23 septembrie;
- Prima și a doua aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pe 24 februarie;
- A treia aflare a Capului Sfântului Ioan Botezătorul, pe 25 mai.
Sfântul Ioan Botezătorul s-a născut în cetatea Orini, în satul Ein Kare, aproape de Ierusalim. Tatăl său a fost preot: preotul Zaharia, iar pe mama o chema Elisabeta. Erau verișori cu părinții Fecioarei Maria.
Tradiții, obiceiuri și superstiții
- Fiind o sărbătoare mare, nu trebuie să faceți treburi gospodărești. Nu dați cu mătura, nu aspirați, nu ștergeți praful, nu coaseți, nu călcați. Nu faceți nimic din ce ține de gospodărie. Ideal este să mergeți la biserică, să vă rugați, iar când veniți acasă, luați masa cu familia, cei dragi. Este o zi dedicată rugăciunii și odihnei.
- Există obiceiul de a oferi de pomană fructe, colaci, apă sau orice alt aliment. Înainte de a le împărți celor nevoiași, ar trebui sfințite la biserică.
- În multe zone din țară se aprind focuri pe dealuri.
- Fetele tinere strâng flori pe care le pun sub pernă în noaptea de Sânziene, noaptea dinaintea sărbătorii. Se spune că și-ar putea visa ursitul.
- Florile pe care le-au cules fetele sunt prinse în coronițe sau sau legate în formă de cruce. Apoi, sunt duse la biserică pentru a fi sfințite și apoi păstrate. După ce le faceți coronițe din flori, le împletiți, puteți să le agățați pe acoperiș, fiindcă prevestește o căsătorie în viitorul apropiat.
- În trecut, în dimineața de 24 iunie, fetele obișnuiau să se scalde în rouă din zone mai puțin umblate. Roua Sânzienelor era strânsă de femeile vârstnice într-un cârpă albă, o pânză nouă, iar apoi o storceau într-o oală nouă. Când mergeau acasă, acestea nu vorbeau deloc și, în special, nu trebuie să se întâlnească cu nimeni. În cazul în care aceste reguli erau respectate și duse la bun sfârșit, se spunea că cine se spală cu rouă era sănătos și iubit tot anul.
- Sfântul Ioan Botezătorul este considerat ocrotitorul celor bolnavi.
- Puteți citiți acatistul Sfântului Ioan Botezătorul.
- În satele din Moldova și Maramureș se aduceau flori și lumânări aprinse la râuri sau izvoare. Acolo se rosteau rugăciuni de mulțumire și se cereau binecuvântări pentru sănătatea celor din familie.
- Se spune că nu se rup flori din grădină de Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul. S-ar crede că Sânzienele, care sunt spirite ale naturii, pedepsesc pe cei care rup flori în această zi.
- Există un dans ritualic al Sânzienelor. Fetele se îmbracă în alb, își pun flori albe în păr, dansează în cerc și rostesc diverse pentru fertilitate, dragoste, belșug, sănătate etc.
