Fraude online în România. Un mesaj aparent inofensiv pe WhatsApp, un apel care pare să vină de la bancă sau o notificare despre un colet poate fi suficient pentru ca un român să ajungă în vizorul escrocilor. Cele mai noi date publicate de Directoratul Național de Securitate Cibernetică arată o creștere puternică a fraudelor online și, mai ales, a cazurilor în care atacatorii reușesc să preia controlul conturilor utilizatorilor.
Aceste fraude online au devenit una dintre cele mai vizibile amenințări digitale pentru români. Raportul anual al DNSC pentru 2025 arată că incidentele de phishing au crescut cu 70,6%, de la 2.917 la 4.975, iar fraudele și tentativele de fraudă au avansat cu 91%, de la 2.061 la 3.937 de cazuri raportate.
Cea mai spectaculoasă creștere apare însă la compromiterea conturilor. DNSC a înregistrat 1.125 de astfel de incidente în 2025, față de 248 în anul anterior, ceea ce înseamnă un salt de 353%. Atacurile ransomware au crescut, la rândul lor, cu peste 153%.
Mesajul banal care poate lăsa victima fără cont
Una dintre metodele descrise în raport este atât de simplă încât tocmai familiaritatea ei o face periculoasă. Victima primește pe WhatsApp un mesaj prin care este rugată să voteze copilul, fiica sau o cunoștință într-un concurs. Mesajul poate veni chiar de la un contact real al cărui cont a fost deja compromis.
Linkul trimite către o pagină frauduloasă sau utilizatorului i se solicită introducerea unui cod de autentificare. Dacă acel cod este oferit, atacatorii pot prelua contul de WhatsApp. De acolo, escrocheria se răspândește către prieteni, rude și colegi, tocmai pentru că următorul mesaj pare să vină de la o persoană cunoscută.
DNSC avertizase încă din 2025 asupra fraudei de tip „Votează pe Adeline”, în care un concurs fals era folosit drept pretext pentru obținerea accesului la contul victimei.
Banca, curierul sau polițistul pot fi doar o aparență
Pericolul nu se oprește la WhatsApp. Raportul DNSC arată că atacatorii folosesc tot mai des spoofing telefonic și scheme de impersonare. O persoană poate primi un apel care pare să provină de la bancă, poliție, procuratură sau o companie cunoscută, deși numărul afișat a fost falsificat.
Pretextul diferă: o tranzacție suspectă, un credit făcut pe numele victimei, un colet care nu poate fi livrat sau o plată ce trebuie „blocată urgent”. Scopul este același: obținerea datelor personale, a codurilor de autorizare ori determinarea victimei să transfere bani.
Sectorul bancar a fost cel mai vizat dintre domeniile economice analizate, cu 71,09% din incidentele raportate pe sectoare. Serviciile poștale și de curierat s-au aflat pe locul al doilea, cu mesaje false despre colete, taxe de livrare sau adrese incomplete.
Peste 25 de milioane de evenimente detectate într-un an
Senzorii instalați sau configurați de DNSC au detectat în 2025 peste 25,3 milioane de evenimente relevante de securitate cibernetică. Cifra nu înseamnă 25 de milioane de victime sau fraude online confirmate, ci activitate tehnică detectată automat, precum tentative de phishing, brute-force, scanări și alte comportamente suspecte.
Doar evenimentele asociate încercărilor de penetrare prin campanii de phishing au depășit 7,25 milioane. DNSC arată că atacurile au devenit mai profesioniste, sunt distribuite prin mai multe canale, iar instrumentele de inteligență artificială pot ajuta infractorii să creeze mesaje mai convingătoare și mai bine adaptate victimelor.
Fraude online: cum te poți proteja
Regula esențială este să nu oferi parole, coduri de autentificare sau date complete ale cardului după un mesaj ori apel nesolicitat. Dacă cineva pretinde că sună din partea băncii, închide apelul și contactează instituția folosind numărul oficial.
Nu accesa linkuri suspecte și verifică separat dacă persoana care îți cere bani, un vot sau un cod chiar a trimis solicitarea. Folosește parole diferite pentru conturile importante și activează autentificarea în mai mulți pași.
Dacă ai introdus date bancare pe o pagină suspectă, contactează imediat banca. Incidentele pot fi raportate și către DNSC prin platforma PNRISC sau la numărul 1911, disponibil pentru raportarea incidentelor de securitate cibernetică.
Cifrele publicate acum arată că miza nu mai este doar protejarea unui calculator. Un mesaj banal, primit într-o aplicație folosită zilnic, poate deveni punctul de plecare pentru furtul unui cont, pierderea unor bani și răspândirea escrocheriei către alte persoane.
