Atacul asupra ambulanței din Cluj: o minciună virală, topoare și șapte arestări

Atacul asupra ambulanței din Cluj: o minciună virală, topoare și șapte arestări

O informație falsă răspândită online despre o presupusă „ambulanță care fură copii” a precedat un atac violent asupra unui echipaj medical din Cluj. Șapte persoane au fost arestate preventiv, iar un ambulanțier a ajuns pe masa de operație după ce a fost rănit la ochi.

Atacul asupra ambulanței din Cluj s-a produs în seara de 8 august 2026, în localitatea Căprioara, comuna Recea-Cristur. Echipajul Serviciului de Ambulanță Județean Cluj intervenise pentru un pacient și se îndrepta spre Dej, cu acesta în autospecială, când deplasarea i-a fost blocată. Incidentul a avut loc în jurul orelor 22:20–22:30.

Înainte de atac, echipajul oprise pentru a cere indicații privind adresa pacientului. Potrivit relatărilor făcute ulterior de membrii echipajului, mai mulți localnici au devenit agitați, au început să filmeze și să reacționeze neobișnuit. Ambulanța și-a continuat însă misiunea, a preluat pacientul, iar situația a degenerat în drumul spre Dej.

Șapte persoane, arestate după atacul asupra ambulanței din Cluj

Potrivit Parchetului de pe lângă Judecătoria Dej, doi dintre inculpați ar fi oprit două autovehicule perpendicular pe DJ 109A, împiedicând ambulanța să-și continue deplasarea. Ulterior, șapte persoane ar fi atacat autospeciala folosind bâte, topoare, pari, o lopată și pietre.

Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Dej a dispus luni arestarea preventivă a tuturor celor șapte pentru 30 de zile. Aceștia sunt cercetați pentru distrugere și tulburarea ordinii și liniștii publice. Două persoane sunt cercetate și pentru împiedicarea sau îngreunarea circulației, iar în cazul unei femei a fost reținută și infracțiunea de lovire sau alte violențe.

Inițial, Poliția anunțase reținerea pentru 24 de ore a trei tineri, cu vârste de 18, 22 și 24 de ani, toți din Recea-Cristur. Ancheta a continuat, iar numărul celor împotriva cărora au fost luate măsuri preventive a ajuns la șapte.

Ambulanțierul a fost rănit grav la ochi

Anchetatorii susțin că femeia cercetată pentru lovire ar fi spart cu o piatră un geam al autospecialei. Cioburile l-au rănit la ochi pe șoferul ambulanței, iar leziunile constatate necesită 18–20 de zile de îngrijiri medicale, potrivit Parchetului.

Managerul SAJ Cluj, dr. Horia Simu, a declarat că ambulanțierul a fost operat de urgență. Acesta ajunsese la spital cu vederea puternic afectată, însă după intervenție situația s-a ameliorat semnificativ.

În autospecială se afla și pacientul transportat spre spital. Raed Arafat a subliniat că o informație falsă distribuită online a ajuns să pună în pericol un salvator și un pacient, iar ambulanța a fost scoasă temporar din serviciu.

Minciuna despre „ambulanța care fură copii” a alimentat panica

Înaintea incidentului, pe TikTok se răspândise un videoclip care promova informația falsă potrivit căreia prin zonă ar circula o „ambulanță neagră” care răpește copii. Ministerul Sănătății a condamnat atacul și a cerut populației să verifice informațiile din surse oficiale înainte de a redistribui mesaje sau clipuri din mediul online.

Cercetătorul Bayar Menzat, specializat în inteligență artificială, a explicat că etichetele aplicate unor materiale generate cu AI se pot pierde după descărcarea, modificarea și redistribuirea acestora. El a atras însă atenția asupra unei diferențe importante: dezinformarea nu presupune automat folosirea inteligenței artificiale, deoarece inclusiv o filmare autentică poate deveni înșelătoare dacă îi este atașat un mesaj fals.

Cazul a determinat și Federația Națională Sindicală „Ambulanța” din România să solicite măsuri urgente pentru protejarea salvatorilor și încadrarea activității serviciilor publice de ambulanță în categoria I de condiții deosebit de periculoase.

Astfel, ceea ce a început ca un zvon distribuit pe internet s-a transformat într-un dosar penal cu șapte persoane arestate, un salvator rănit și o ambulanță scoasă din serviciu – un exemplu concret al consecințelor pe care dezinformarea le poate avea în afara ecranelor. Incidentul arată cât de repede poate transforma dezinformarea online o suspiciune nefondată într-un pericol real pentru oameni.

Scroll to Top