Alimentele fermentate pot reduce colesterolul rău, potrivit unui nou studiu care aduce dovezi suplimentare despre rolul bacteriilor benefice în sănătatea inimii. Cercetătorii au observat că o alimentație bogată în produse fermentate și microorganisme vii poate contribui la scăderea colesterolului LDL, cunoscut drept „colesterolul rău”, și la îmbunătățirea echilibrului florei intestinale.
Descoperirea vine într-un context în care bolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial, iar tot mai multe cercetări arată că sănătatea intestinului influențează direct metabolismul, inflamația și nivelul grăsimilor din sânge.
Alimentele fermentate pot reduce colesterolul rău, arată studiul
Potrivit cercetării publicate în revista Nature Communications, persoanele care consumă frecvent alimente bogate în bacterii vii au avut valori mai bune ale colesterolului LDL comparativ cu cele care consumau rar astfel de produse.
Oamenii de știință explică faptul că anumite bacterii benefice pot influența modul în care organismul metabolizează colesterolul și acizii biliari. Acest proces poate contribui la eliminarea unei cantități mai mari de colesterol din organism și la reducerea nivelului din sânge.
Autorii studiului atrag însă atenția că alimentele fermentate nu înlocuiesc tratamentul recomandat de medic și nu reprezintă un „leac-minune”, ci fac parte dintr-un stil de viață sănătos.
Ce sunt alimentele fermentate
Fermentarea este un proces natural prin care microorganisme precum bacteriile și drojdiile transformă zaharurile din alimente.
Rezultatul este apariția unor bacterii benefice, cunoscute drept probiotice, care pot susține sănătatea microbiomului intestinal.
Printre cele mai cunoscute alimente fermentate se numără:
- iaurtul natural cu culturi vii;
- chefirul;
- sana;
- laptele bătut;
- murăturile fermentate natural (fără oțet);
- varza murată;
- kimchi;
- miso;
- tempeh;
Specialiștii spun că nu toate produsele etichetate drept „fermentate” conțin bacterii vii, deoarece unele sunt pasteurizate după procesul de fermentare.
De ce contează sănătatea intestinului
În ultimii ani, microbiomul intestinal a devenit unul dintre cele mai studiate domenii din medicină.
Intestinul găzduiește trilioane de bacterii care participă la digestie, produc vitamine și influențează sistemul imunitar. Tot mai multe studii sugerează că un microbiom dezechilibrat poate fi asociat cu obezitatea, diabetul de tip 2, bolile cardiovasculare și chiar anumite afecțiuni neurologice.
Cercetătorii cred că bacteriile benefice din alimentele fermentate pot contribui la refacerea acestui echilibru și la reducerea inflamației din organism.
Ce este colesterolul LDL
Colesterolul LDL este adesea numit „colesterol rău” deoarece, atunci când valorile sunt prea mari, acesta se poate depune pe pereții arterelor.
În timp, aceste depuneri îngustează vasele de sânge și cresc riscul de infarct miocardic, accident vascular cerebral și alte boli cardiovasculare.
Medicii recomandă menținerea colesterolului în limite normale prin alimentație echilibrată, activitate fizică regulată, renunțarea la fumat și, atunci când este necesar, tratament medicamentos.
Ce alimente ajută, pe lângă cele fermentate
Nutriționiștii spun că reducerea colesterolului nu depinde de un singur aliment.
O dietă benefică pentru inimă include și:
- ovăz și cereale integrale;
- leguminoase (fasole, năut, linte);
- nuci și migdale;
- semințe de in și chia;
- fructe și legume bogate în fibre;
- pește gras, precum somonul sau macroul;
- ulei de măsline extravirgin.
În același timp, este recomandată limitarea alimentelor ultraprocesate, a grăsimilor trans și a consumului excesiv de zahăr.
Nu înlocuiesc tratamentul prescris de medic
Specialiștii subliniază că rezultatele studiului sunt încurajatoare, însă ele nu înseamnă că persoanele cu colesterol ridicat trebuie să renunțe la tratamentul recomandat.
Alimentele fermentate pot reprezenta un sprijin într-o alimentație sănătoasă, dar efectele lor apar în timp și diferă de la o persoană la alta.
Dacă ai valori crescute ale colesterolului sau alte probleme cardiovasculare, schimbările în dietă ar trebui făcute împreună cu medicul sau cu un nutriționist.
Concluzia cercetătorilor este că o alimentație variată, bogată în fibre și alimente fermentate, poate contribui la sănătatea inimii și la menținerea colesterolului în limite normale, alături de mișcare și un stil de viață echilibrat.
