Populația României a ajuns la 19.041.322 de rezidenți la 1 ianuarie 2026, cu doar 1.829 mai puțini decât cu un an înainte. Diferența pare aproape nesemnificativă. În spatele ei se ascunde însă o realitate demografică mult mai dură: România a pierdut natural 104.100 de persoane în 2025, iar migrația pozitivă, de 102.200 de persoane, a compensat aproape integral declinul. Fără acest aport migrator, populația ar fi coborât sub pragul de 19 milioane.
Datele, publicate vineri, 28 august, de Institutul Național de Statistică, sunt provizorii și vor fi revizuite în decembrie. Ele descriu însă două tendințe tot mai clare: România pierde populație prin diferența dintre nașteri și decese și, simultan, devine tot mai dependentă de imigrație pentru a limita scăderea numărului de locuitori.
Populația României a pierdut natural peste 104.000 de oameni
Sporul natural reprezintă diferența dintre numărul născuților-vii și cel al persoanelor decedate. În 2025, balanța a fost negativă cu 104.100 de persoane, arată INS. Cu alte cuvinte, decesele au depășit nașterile cu peste 104.000 într-un singur an.
Declinul nu este unul apărut peste noapte. Date sintetizate de Economica arată că ultimul an în care România a avut spor natural anual pozitiv a fost 1991. Din 1992 încoace, diferența dintre nașteri și decese a rămas negativă în fiecare an.
În același timp, soldul migrației internaționale a fost pozitiv cu 102.200 de persoane în 2025. Numărul celor care au venit și s-au stabilit în România l-a depășit astfel pe cel al persoanelor care au plecat. INS precizează că România a continuat să fie o țară de imigrare.
Aproape 136 de vârstnici la fiecare 100 de copii
Problema nu este doar numărul total al locuitorilor, ci și structura pe vârste. Ponderea persoanelor de 65 de ani și peste a crescut de la 20,3% la 20,5% într-un singur an. În sens opus, copiii cu vârste între 0 și 14 ani reprezintă acum 15,1% din populație, față de 15,4% anterior.
Indicele de îmbătrânire demografică a ajuns astfel la 135,9 persoane vârstnice pentru fiecare 100 de tineri, față de 131,3 cu un an înainte.
Este unul dintre indicatorii care arată cel mai clar direcția în care merge populația României: proporțional, sunt tot mai mulți oameni în vârstă și tot mai puțini copii.
La 1 ianuarie 2026, în mediul urban locuiau 9,792 milioane de persoane, cu 0,2% mai multe decât în anul anterior. Populația feminină era de 9,744 milioane, în scădere cu 0,1%.
De ce îmbătrânirea populației ne afectează pe toți
Consecințele nu țin doar de statistică. O populație mai îmbătrânită înseamnă presiune mai mare asupra sistemelor de pensii și sănătate, dar și asupra pieței muncii.
Președintele INS, Tudorel Andrei, avertiza încă din iunie că România se îndreaptă, într-un orizont mediu, spre o populație de sub 19 milioane de locuitori, mai îmbătrânită decât în prezent. El arăta că anual se înregistrează aproximativ 150.000 de nașteri și circa 250.000 de decese, iar fertilitatea s-a situat în ultimii trei ani sub 1,5 copii pentru o femeie. Pentru menținerea naturală a populației ar fi necesar un nivel în jurul valorii de 2,1.
„Declinul demografic este un fenomen de fond care nu poate fi oprit într-o perioadă scurtă de timp, dar, în schimb, poate fi dezvoltată capacitatea de anticipare a efectelor acestuia în plan economic și social”, avertiza președintele INS.
Efectele pot apărea în educație, sănătate, piața muncii și în structura cheltuielilor sociale. Cu mai puțini copii astăzi, generațiile care vor intra pe piața muncii peste 15-20 de ani vor fi, inevitabil, mai mici.
Migrația schimbă radical ecuația demografică
Datele din 2025 arată însă și o schimbare profundă față de imaginea României ca țară din care oamenii doar pleacă. Soldul migrator pozitiv a crescut suficient de mult încât să compenseze aproape complet pierderea naturală.
În rândul emigranților, bărbații au reprezentat 57,9%, iar în rândul imigranților 58,6%. INS include în populația rezidentă persoanele cu cetățenie română, străină sau fără cetățenie care locuiesc în mod obișnuit în România pentru cel puțin 12 luni. În estimările actuale sunt incluși și cetățenii ucraineni care beneficiază de protecție temporară.
Astfel, cifra de 19,041 milioane poate crea impresia unei populații aproape stabile. În realitate, populația României trece printr-o transformare majoră: pierde anual peste 100.000 de oameni pe cale naturală, are tot mai puțini copii și tot mai mulți vârstnici, iar migrația devine factorul care menține totalul deasupra pragului de 19 milioane.
