Stare de alertă energetică în România pe întreaga durată a lunii august, după ce seceta și debitul extrem de scăzut al Dunării au redus producția de electricitate. Unitatea 1 de la Cernavodă este oprită, iar autoritățile încearcă să mențină în funcțiune al doilea reactor și să asigure energia necesară în orele de seară.
Stare de alertă energetică este expresia care descrie situația fără precedent anunțată vineri, 31 iulie 2026, după ședința extraordinară a Guvernului. Oficial, Executivul a declarat stare de alertă la nivel național pentru luna august, din cauza scăderii producției de electricitate provocate de secetă și de debitele foarte mici ale râurilor, în special ale Dunării.
Problema nu înseamnă că România a rămas fără energie sau că vor începe automat întreruperi programate. Măsura permite însă autorităților să accelereze intervențiile, să mobilizeze resurse și să ia decizii rapide pentru păstrarea echilibrului dintre producție și consum.
Stare de alertă: debitul Dunării a coborât la mai puțin de jumătate
Debitul fluviului a scăzut de la valori normale de peste 4.000 de metri cubi pe secundă la aproximativ 1.600 de metri cubi pe secundă. Estimările prezentate de autorități indică posibilitatea unei noi scăderi, spre aproximativ 1.500 de metri cubi pe secundă, la începutul lunii august.
Nivelul foarte redus al apei afectează atât producția hidrocentralelor, cât și funcționarea Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă. Reactoarele au nevoie de apă pentru sistemele de răcire, iar exploatarea lor trebuie să respecte limite tehnice și standarde stricte de securitate nucleară.
Unitatea 1 a fost oprită controlat și deconectată de la Sistemul Energetic Național pe 28 iulie. Nuclearelectrica a explicat că măsura a avut caracter preventiv și a fost luată în conformitate cu procedurile aplicabile în condiții de secetă severă. Menținerea unității în stare oprită sigură nu pune în pericol populația, personalul sau mediul.
Ce s-ar întâmpla dacă ar fi oprită și Unitatea 2
Cele două unități de la Cernavodă asigură împreună aproximativ o cincime din producția de energie electrică a României. Oprirea Unității 1 a eliminat deja din sistem o sursă importantă de producție constantă, inclusiv în orele în care energia solară nu mai este disponibilă.
Dacă nivelul apei ar impune oprirea și a Unității 2, România ar pierde încă aproximativ 650 MW. În prezent, importurile din orele de seară ajung la aproximativ 1.700 MW, însă necesarul ar putea depăși 2.500 MW în scenariul în care ambele unități ar rămâne în afara sistemului.
Riscul este amplificat de faptul că seceta afectează întreaga regiune. Statele vecine se confruntă, la rândul lor, cu un consum ridicat și cu producție redusă, ceea ce înseamnă că energia disponibilă pentru export este căutată simultan de mai multe țări.
Guvernul negociază energie din Ucraina, Bulgaria și Grecia
Premierul Ilie Bolojan, care deține interimar și portofoliul Energiei, a discutat cu vicepremierul ucrainean Denis Șmîhal despre posibilitatea ca România să primească energie din producția uneia dintre centralele nucleare ale Ucrainei.
Transelectrica și Nuclearelectrica urmează să poarte discuțiile tehnice necesare pentru un posibil ajutor de urgență în intervalele de seară. În paralel, România caută energie disponibilă și pe piețele din Bulgaria și Grecia. La momentul redactării, nu fusese anunțat un acord final și nici prețul la care ar urma să fie realizate eventualele importuri.
Prin urmare, nu ar fi corect să se afirme că „Ucraina va furniza” deja energia necesară. Există negocieri și pregătiri tehnice, iar rezultatul lor depinde de disponibilitatea producției și a capacităților de interconectare.
Șapte milioane de lei pentru protejarea Unității 2
Guvernul a alocat șapte milioane de lei Ministerului Transporturilor, pentru Administrația Fluvială a Dunării de Jos, în vederea unor intervenții urgente în zona brațului Bala și a bazinului din care centrala își preia apa de răcire.
Soluția tehnică exactă nu fusese încă stabilită vineri seară. Specialiștii de la Apele Române și Forțele Navale urmau să analizeze zona, șenalul și variantele posibile, astfel încât nivelul apei să permită menținerea Unității 2 în funcțiune. Premierul a precizat că decizia finală trebuie luată de experții aflați la fața locului.
Autoritățile au readus în discuție și un proiect mai vechi privind lucrările necesare în zona de bifurcație Bala–Dunărea Veche. Intervenția structurală nu poate fi realizată imediat, deoarece presupune actualizarea studiilor, proceduri de achiziție și lucrări de durată.
Centralele disponibile trebuie să funcționeze la capacitate maximă
Guvernul a cerut centralelor pe gaz și cărbune să își maximizeze producția, măsură prin care ar putea fi obținuți încă 100–200 MW. Hidrocentralele vor fi folosite cu prioritate în orele de seară, atunci când consumul este ridicat, iar producția fotovoltaică dispare.
ANRE și Transelectrica au accelerat și autorizarea capacităților noi de producție și stocare care sunt finalizate, dar nu intraseră încă în exploatare. Peste 400 MW au fost autorizați în ultimele zile, aproximativ o treime provenind din capacități de stocare.
Aceste resurse nu pot înlocui imediat un reactor nuclear, dar pot reduce deficitul și presiunea exercitată asupra importurilor.
Ce înseamnă starea de alertă pentru populație
Până acum, autoritățile nu au anunțat un program de întreruperi sau o raționalizare obligatorie a electricității pentru populație. Guvernul a cerut însă reducerea voluntară a consumului în orele de seară, când diferența dintre necesar și producția internă este cea mai mare.
Consumatorii pot ajuta prin amânarea folosirii simultane a aparatelor cu un consum ridicat, precum mașinile de spălat, uscătoarele, boilerele electrice sau cuptoarele, în afara intervalului de vârf. Solicitarea este una voluntară, nu o obligație individuală și nici un motiv de panică.
Marii consumatori industriali au fost, de asemenea, informați despre posibilitatea unor reduceri planificate ale consumului. Guvernul urma să discute cu aceștia pentru identificarea unor variante care să protejeze alimentarea populației și funcționarea sistemului.
Prognozele prezentate vineri nu indicau precipitații importante în următoarele două săptămâni. În același timp, temperaturile ridicate ar putea împinge consumul spre 8.000 MW în orele de seară, în principal din cauza utilizării sistemelor de climatizare.
România intră într-o lună decisivă pentru sistemul energetic
Declararea unei stări de alertă energetice nu înseamnă că sistemul național s-a prăbușit, ci că riscurile sunt suficient de mari pentru a impune intervenții rapide și coordonate. Cea mai importantă miză imediată este menținerea Unității 2 de la Cernavodă în funcțiune.
Importurile, producția suplimentară internă, noile capacități și economisirea voluntară a energiei formează împreună planul prin care autoritățile încearcă să traverseze luna august fără probleme majore pentru populație și economie.
Evoluția Dunării rămâne însă decisivă. Dacă debitul continuă să scadă și seceta persistă, presiunea asupra sistemului va crește. Dacă lucrările urgente reușesc să mențină apa la nivelul necesar și importurile sunt disponibile, România poate evita scenariul opririi complete a producției nucleare de la Cernavodă.
