Statele Unite și Iran au semnat un acord preliminar care ar putea opri conflictul început în urmă cu aproape patru luni și ar putea redeschide complet Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrol și gaze. Deși Donald Trump a prezentat înțelegerea ca pe o victorie pentru Washington, Teheranul susține la rândul său că a obținut concesii importante.
Acordul nu închide definitiv dosarul iranian. Mai degrabă, cumpără timp. Cele mai sensibile teme, precum programul nuclear al Iranului, ridicarea sancțiunilor și viitorul relației dintre Teheran și Washington, ar urma să fie negociate în următoarele 60 de zile.
Ce prevede acordul dintre SUA și Iran
Potrivit Reuters, documentul semnat de cele două părți este un memorandum de înțelegere, nu un tratat final. El prevede încetarea operațiunilor militare, redeschiderea treptată a Strâmtorii Hormuz și ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene.
Pentru economia globală, acesta este cel mai important efect imediat. Strâmtoarea Hormuz este o rută esențială pentru transportul de petrol și gaze, iar închiderea sau limitarea traficului prin această zonă poate pune presiune rapidă pe prețurile energiei.
În paralel, Iranul ar urma să își înghețe anumite activități nucleare până la un acord final, iar Statele Unite ar putea relaxa treptat unele sancțiuni, în funcție de modul în care Teheranul respectă angajamentele asumate.
De ce spune Trump că SUA au câștigat
Pentru Donald Trump, acordul poate fi prezentat ca o ieșire dintr-un conflict costisitor, fără ca SUA să pară că au cedat complet. Washingtonul obține, cel puțin pe hârtie, oprirea luptelor, reluarea traficului prin Hormuz și promisiunea Iranului că nu va produce sau obține arme nucleare.
În plus, Casa Albă poate spune că a forțat Teheranul să accepte un cadru de negociere și un regim de verificare mai strict. Pentru piețe, simpla scădere a tensiunii este deja importantă, mai ales după lunile în care riscul unui blocaj energetic global a crescut constant.
Totuși, victoria americană nu este totală. Acordul lasă deschise cele mai grele întrebări: ce se întâmplă cu stocurile de uraniu îmbogățit ale Iranului, cât de dure vor fi inspecțiile și ce sancțiuni vor fi ridicate efectiv.
De ce Iranul poate spune că nu a pierdut
De cealaltă parte, Iranul are motive să prezinte acordul ca pe un succes. Regimul de la Teheran rămâne la masa negocierilor, evită o continuare directă a războiului și poate obține acces la o parte din activele înghețate sau la relaxări de sancțiuni.
Mai important, Iranul nu a acceptat încă o renunțare definitivă la dreptul de îmbogățire a uraniului. Tocmai acest punct poate deveni marea problemă a următoarelor săptămâni. SUA ar vrea limite dure, în timp ce Iranul insistă că programul său nuclear are scop civil.
The Guardian notează că Iranul a numit acordul o dovadă a eșecului american, în timp ce Trump l-a prezentat drept un succes major. Cu alte cuvinte, ambele tabere încearcă să câștige nu doar diplomatic, ci și la nivel de imagine.
Europa intră și ea în joc
Acordul dintre SUA și Iran nu poate fi privit separat de poziția Europei. Franța a transmis deja că nu va accepta ridicarea sancțiunilor ONU asupra Iranului fără garanții solide într-un acord final. Parisul vrea ca discuțiile să includă nu doar programul nuclear, ci și rachetele balistice și sprijinul Iranului pentru grupări regionale.
Asta arată că drumul până la un acord final rămâne complicat. Chiar dacă SUA și Iran au făcut un prim pas, validarea internațională și ridicarea completă a sancțiunilor pot depinde și de alte capitale importante.
Cine a câștigat, de fapt
Pe termen scurt, ambele tabere au ceva de câștigat. SUA pot spune că au oprit războiul și au redeschis o rută vitală pentru economia globală. Iranul poate spune că a rezistat presiunii militare și că a obținut discuții despre sancțiuni și active înghețate.
Pe termen lung, însă, câștigătorul real va fi decis de ce se întâmplă în următoarele 60 de zile. Dacă negocierile duc la un acord nuclear clar, cu verificări și garanții, înțelegerea poate deveni una dintre cele mai importante mutări diplomatice ale anului. Dacă discuțiile se blochează, acordul de acum riscă să rămână doar o pauză scurtă într-o criză mult mai mare.
