Industria europeană a revenit pe creștere, dar România merge în direcția opusă. Datele publicate pe 13 august plasează țara noastră printre cele mai slabe performere din Uniunea Europeană, iar problemele nu se limitează la o singură lună.
România ajunge aproape la coada Uniunii Europene la producția industrială. Datele publicate joi, 13 august, de Eurostat arată că industria românească a înregistrat în iunie una dintre cele mai puternice scăderi anuale din blocul comunitar, într-un moment în care producția industrială a Uniunii Europene a revenit pe creștere.
Potrivit Eurostat, producția industrială din UE a crescut în iunie 2026 cu 0,6% față de aceeași lună a anului trecut. În zona euro, avansul anual a fost mai modest, de 0,1%. România s-a aflat însă în direcția opusă, cu un declin anual de 5,6%, al doilea cel mai sever dintre statele membre pentru care existau date disponibile.
Doar Luxemburg a raportat o scădere mai mare, de 7,9%. Imediat după România s-a situat Estonia, cu un recul de 4,6%. La polul opus, cele mai bune rezultate anuale au fost înregistrate de Lituania, cu +7,7%, Danemarca, +6,1%, și Polonia, +4,9%.
Indicatorul Eurostat urmărește evoluția volumului producției din industrie, fără construcții, și acoperă activitățile extractive, industria prelucrătoare și sectorul energetic. Pentru comparațiile europene sunt utilizate serii ajustate, astfel încât diferențele de calendar și sezonalitate să nu distorsioneze evoluția.
Producția industrială din România pierde teren
Diferența față de media europeană devine și mai evidentă dacă sunt urmărite ultimele luni. Datele Eurostat arată că producția industrială a României a scăzut anual în fiecare lună din primul semestru: -3,4% în ianuarie, -1,9% în februarie, -2,5% în martie, -3,3% în aprilie, -5,4% în mai și -5,6% în iunie.
Față de luna mai, producția industrială românească a coborât în iunie cu 0,6%, pe serie ajustată calendaristic și sezonier. În aceeași perioadă, producția industrială a Uniunii Europene a crescut cu 0,2%, în timp ce în zona euro a stagnat.
Imaginea este confirmată și de Institutul Național de Statistică. INS arată că, în iunie 2026, producția industrială din România a fost cu 3,5% mai mică decât în iunie 2025 ca serie brută și cu 5,2% mai mică după ajustarea în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate.
Industria prelucrătoare trage în jos rezultatul
Problema nu se limitează la luna iunie. În perioada ianuarie-iunie 2026, producția industrială a României a scăzut cu 3,3% ca serie brută și cu 3,5% ca serie ajustată față de primul semestru din 2025.
Cea mai importantă contribuție negativă vine din industria prelucrătoare. În primele șase luni, aceasta a scăzut cu 4,4% ca serie brută și cu 4,6% ca serie ajustată. Industria extractivă a coborât, la rândul său, cu 1,5%, respectiv 1,6%.
Există însă și o componentă care merge în sens invers. Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au crescut cu 3,3% ca serie brută și cu 2,8% ca serie ajustată în primul semestru.
Europa crește, dar nu toate ramurile merg bine
La nivelul UE, situația este mixtă. În iunie, comparativ cu aceeași lună din 2025, producția bunurilor intermediare a crescut cu 1%, energia cu 0,3%, iar bunurile de capital cu 0,9%. În schimb, bunurile de folosință îndelungată au scăzut cu 0,9%, iar bunurile de consum curent cu 0,3%.
Pentru România, semnalul important este însă tendința: declinul anual s-a accentuat de la -5,4% în mai la -5,6% în iunie, în timp ce media europeană a rămas pe plus.
Datele nu înseamnă că întreaga economie românească evoluează identic, însă producția industrială rămâne un indicator important al activității fabricilor, extracției și energiei. Cele mai recente cifre arată că industria României intră în a doua jumătate a anului cu un decalaj considerabil față de o parte importantă a Europei.
