Ora de iarnă în 2026 va intra în vigoare în România în ultimul weekend din octombrie, când ceasurile vor fi date înapoi cu 60 de minute. În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie, ora 04:00 va deveni ora 03:00, iar România va reveni la ora standard a Europei de Est, UTC+2.
Schimbarea va face ca ziua de duminică să aibă 25 de ore, însă va marca și începutul perioadei în care se întunecă mai devreme.
Când trecem la ora de iarnă în 2026
Trecerea la ora de iarnă are loc la puțin peste o lună după echinocțiul de toamnă. Din cauza traiectoriei eliptice a Pământului în jurul Soarelui și a variației vitezei sale de deplasare, anotimpurile nu au aceeași durată.
În emisfera nordică, toamna durează în medie 89,8 zile, în timp ce în emisfera sudică perioada corespunzătoare ajunge la 92,8 zile.
Echinocțiul de toamnă are loc anual între 21 și 24 septembrie și marchează încheierea perioadei începute odată cu echinocțiul de primăvară. În 2026, fenomenul astronomic se produce pe 23 septembrie, când începe toamna astronomică în emisfera nordică și primăvara în cea sudică.
Schimbarea orei vine aproximativ o lună mai târziu. În România, în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, la ora 04:00, ceasurile vor fi date înapoi, iar ora 04:00 va deveni 03:00.
România va reveni astfel la UTC+2, iar ziua de 25 octombrie va avea 25 de ore. Practic, vom beneficia de o oră suplimentară în acea noapte, dar, odată cu apropierea sezonului rece, perioada zilnică de lumină naturală va continua să scadă.
Cum ne poate afecta trecerea la cealaltă oră
Sistemul schimbării sezoniere a orei a fost introdus inițial pentru reducerea consumului de energie. În prezent, beneficiile sale sunt însă tot mai discutate.
Evoluția tehnologiei și utilizarea pe scară largă a sistemelor de iluminat cu un consum redus au făcut ca economiile de energie obținute prin schimbarea orei să fie mult mai mici. În același timp, efectele asupra organismului și asupra randamentului în activitățile zilnice sunt analizate tot mai frecvent.
Mai multe state europene și-au exprimat intenția de a renunța la schimbarea sezonieră a orei, însă, în lipsa unei decizii definitive la nivelul Uniunii Europene, practica rămâne în vigoare, notează health.harvard.edu.
Trecerea la ora de iarnă poate perturba ritmul circadian, ceasul biologic intern care reglează ciclul somn-veghe și care este influențat puternic de lumină.
În plus, reducerea luminii naturale în sezonul rece poate accentua manifestările tulburării afective sezoniere (SAD), o formă de depresie asociată acestei perioade a anului.
Lumina solară redusă poate influența și producția de serotonină, cunoscută drept „hormonul fericirii”, ceea ce poate favoriza stări de apatie, tristețe și oboseală.
După schimbarea orei, unele persoane pot resimți și o diminuare a eficienței la locul de muncă. Adaptarea poate fi mai dificilă pentru familiile cu copii mici, ale căror programe de somn, școală și activități sunt bine stabilite, precum și pentru persoanele vârstnice.
Cum te adaptezi mai ușor la oră de iarnă în 2026
Organismul poate avea nevoie de o perioadă pentru a se obișnui cu noul program.
Cu câteva zile înaintea schimbării, este indicat ca orele de culcare și de trezire să fie mutate treptat cu aproximativ 15-20 de minute mai târziu. Adaptarea graduală poate face tranziția mai ușoară, recomandă Candice A. Alfano, directoarea Centrului pentru somn și anxietate al Universității din Houston, Texas.
După schimbarea orei, păstrarea unui program constant de culcare și trezire poate contribui la reechilibrarea ritmului circadian și la diminuarea oboselii.
Dacă apare somnolența în ziua următoare, este recomandată evitarea somnului prelungit în timpul zilei. Atunci când odihna este totuși necesară, aceasta ar trebui limitată la 15-20 de minute, de preferat spre finalul dimineții.
Schimbarea orei poate diminua temporar și vigilența sau capacitatea de concentrare la volan, astfel că odihna suficientă înaintea unei călătorii este importantă.
Mișcarea regulată poate contribui la un somn mai bun și la reducerea stresului. Exercițiile fizice foarte intense ar trebui însă evitate chiar înainte de culcare, deoarece pot stimula organismul și îngreuna adormirea.
Calitatea somnului poate fi susținută și prin reducerea expunerii la ecrane înainte de culcare, respectarea unui program constant și limitarea consumului de cofeină și alcool, alături de gestionarea stresului.
De ce există aceste difențe între ora de iarnă și ora de vară
Ideea modificării orei oficiale pentru folosirea mai eficientă a luminii naturale datează din secolul al XVIII-lea, Benjamin Franklin fiind unul dintre cei care au contribuit la popularizarea sa.
Aplicarea concretă a sistemului a venit mult mai târziu. În timpul Primului Război Mondial, mai multe state europene au introdus ora de vară pentru a economisi energie. Prin mutarea ceasurilor înainte, populația putea beneficia de mai multă lumină naturală după-amiaza și putea reduce utilizarea iluminatului artificial.
Germania a introdus ora de vară în 1916, fiind prima țară europeană care a adoptat sistemul, iar ulterior exemplul a fost urmat și de alte state, inclusiv România.
Statele Unite au introdus temporar ora de vară la 31 martie 1918. Sistemul a fost utilizat pentru o perioadă mai lungă în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, între 3 februarie 1942 și 30 septembrie 1945.
Practica a fost abandonată după război, dar a revenit în anii ’70, pe fondul crizei mondiale a petrolului și al necesității de a economisi resurse.
În sistemul aplicat ulterior, în ultimul weekend din martie ceasurile sunt date înainte, astfel încât ora 03:00 devine 04:00, iar în ultima duminică din octombrie se revine la ora standard, când ora 04:00 devine 03:00.
Începând din 2002, statele membre ale Uniunii Europene fac aceste schimbări în ultimele duminici din martie și octombrie, conform ora-exacta.ro.
De când se schimbă ora de iarnă în România
România a introdus pentru prima dată ora de vară în 1932, iar sistemul a fost menținut până în 1943 din considerente economice.
Ulterior, în perioada 1979-1983, sistemul a fost reintrodus, schimbarea fiind realizată atunci în ultima duminică din septembrie.
Între 1984 și 1996, ora de vară începea în ultima duminică din martie și se încheia în ultima duminică din septembrie.
Regula folosită în prezent datează din 1997. Astfel, trecerea la ora de iarnă se face în ultima duminică din octombrie, când ora 04:00 devine ora 03:00.
Parlamentul European a votat în martie 2019 pentru renunțarea la schimbarea sezonieră a orei, măsura fiind prevăzută inițial să intre în vigoare doi ani mai târziu. Procesul nu a fost însă finalizat, deoarece statele membre ale Uniunii Europene nu au ajuns la un acord definitiv.
Prin urmare, România continuă să schimbe ora de două ori pe an.
Ce fus orar are România
Organizarea modernă a fusurilor orare a fost stabilită în urma Conferinței Internaționale de la Washington din octombrie 1884. Atunci a fost consacrat sistemul celor 24 de fusuri orare raportate la Meridianul Greenwich, potrivit historyofinformation.com.
În principiu, pentru fiecare 15 grade de longitudine apare o diferență de o oră. Numărătoarea începe de la meridianul zero, care traversează Greenwich, în Anglia, și continuă către est.
Europa de Vest se află în fusul 0, Europa Centrală în fusul 1, iar Europa de Est, din care face parte și România, în fusul 2.
România a devenit semnatară a Convenției privind fusurile orare în 1979, iar în 1997 sistemul orei de vară a fost armonizat, prin ordonanță de guvern, cu cel utilizat în statele Uniunii Europene.
În 2026, mecanismul rămâne în vigoare. Astfel, în noaptea de 24 spre 25 octombrie, România trece la ora de iarnă: la 04:00, ceasurile vor fi date înapoi cu 60 de minute și vor indica din nou ora 03:00
