Bugetul UE 2028-2034 intră într-o etapă decisivă, iar diferențele dintre statele membre devin tot mai greu de ascuns. Germania, Danemarca, Țările de Jos, Austria, Finlanda și Suedia au cerut joi, 27 august, reducerea cu câteva sute de miliarde de euro a propunerii Comisiei Europene, evaluată la aproape 2.000 de miliarde de euro. România susține însă o direcție aproape opusă: protejarea și majorarea banilor destinați coeziunii și agriculturii.
Bugetul UE 2028-2034, contestat de 6 contributori importanți
Cele șase state sunt contributori neți la bugetul european, adică plătesc mai mult către bugetul comun decât primesc înapoi. Într-o declarație comună convenită la Berlin, liderii lor au cerut ca bugetul UE 2028-2034 să fie redus „într-o manieră echilibrată”, cu participarea tuturor marilor categorii de cheltuieli la ajustări.
Poziția extinde o solicitare formulată anterior de Germania, care ceruse în iunie o reducere de aproximativ 400 de miliarde de euro, argumentând că dimensiunea actuală a propunerii este prea greu de susținut. Cele șase guverne vor, în schimb, o concentrare mai mare a banilor pe apărare, competitivitate, migrație și suveranitate europeană.
Grupul respinge și ideea unor noi împrumuturi comune contractate la nivel european. În plus, cele șase state solicită condiționalități stricte privind statul de drept pentru accesarea fondurilor și vor ca instituțiile europene să își gestioneze responsabilitățile cu personalul existent.
România cere mai mulți bani pentru coeziune și agricultură
Pentru România, disputa este una cu miză directă. Bucureștiul face parte din grupul „Prietenii Coeziunii”, care susține finanțarea consistentă a Politicii de Coeziune și a Politicii Agricole Comune. Chiar pe 26 august, Ministerul Afacerilor Externe reafirma perspectiva comună a celor 16 țări din grup în discuțiile privind viitorul cadru financiar.
România și partenerii săi au cerut alocări naționale mai mari pentru aceste politici, flexibilitate mai mare în utilizarea fondurilor și o abordare graduală privind rambursarea datoriilor europene existente. Bucureștiul consideră că dezvoltarea regională și agricultura trebuie să rămână printre pilonii centrali ai proiectului european.
În iunie, președintele Nicușor Dan a susținut, alături de premierul italian Giorgia Meloni, coordonarea grupului „Prietenii Coeziunii”, insistând asupra unui buget european suficient de puternic pentru coeziune, agricultură și competitivitate.
De ce contează bugetul UE 2028-2034 pentru România
Miza nu este una abstractă. Banii pentru coeziune sunt folosiți pentru reducerea decalajelor dintre regiuni și pot susține infrastructura, dezvoltarea locală și investițiile publice, în timp ce Politica Agricolă Comună finanțează fermierii și dezvoltarea rurală.
Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut mediu al Uniunii. Noul sistem ar urma să ofere mai multă flexibilitate și să introducă planuri naționale și regionale de investiții și reforme.
În negocierile din această vară, un compromis prezentat statelor a păstrat reducerile de aproximativ 10% pentru politicile agricolă și de coeziune, chiar dacă a ajustat și alte capitole. România și alte state beneficiare au contestat direcția, tocmai pentru că aceste fonduri au un rol major în recuperarea decalajelor economice.
Astfel se formează două tabere cu interese greu de împăcat: statele care contribuie mai mult vor o factură totală mai mică, în timp ce România și aliații săi cer protejarea programelor din care depind investiții importante după 2027.
Acordul are nevoie de toate cele 27 de state
Președintele Consiliului European, António Costa, discută în această perioadă cu capitalele europene în încercarea de a găsi un compromis. Bugetul UE 2028-2034 necesită unanimitatea celor 27 de state membre, astfel încât nici tabăra celor șase contributori, nici „Prietenii Coeziunii” nu își pot impune singuri poziția. Costa și-a fixat drept prioritate obținerea unui acord până la finalul lui 2026.
Pentru România, următoarele luni vor fi decisive. Dacă tăierile de sute de miliarde miliarde cerute la Berlin vor ajunge în forma finală, presiunea va coborî inevitabil și asupra capitolelor din care sunt finanțate agricultura și dezvoltarea regională. Dacă tabăra susținută de București rezistă, România poate păstra mai mult spațiu financiar pentru proiectele europene ale următorului deceniu.
