Parcuri eoliene în Marea Neagră ar putea deschide pentru România una dintre cele mai importante industrii energetice ale următorului deceniu. Guvernul a aprobat joi, 27 august, lista primelor perimetre care pot fi concesionate investitorilor, deschizând drumul către licitații și către dezvoltarea unor proiecte offshore cu o capacitate estimată la aproximativ 3,1 GW. Miza economică anunțată de Executiv este uriașă: între 16 și 27 de miliarde de euro valoare adăugată pentru economia României
Important: suma de 16-27 de miliarde de euro nu reprezintă valoarea unor investiții deja semnate și nici bani care intră automat în bugetul statului. Este estimarea impactului economic pe care dezvoltarea sectorului l-ar putea genera prin investiții, locuri de muncă și lanțuri locale de aprovizionare.
Parcuri eoliene în Marea Neagră: primele proiecte pot ajunge la 3,1 GW
Guvernul a aprobat, într-o primă etapă, trei perimetre de concesiune, cu o capacitate totală estimată la aproximativ 3.100 MW. Ministerul Energiei le consideră potrivite pentru proiecte cu fundații fixe, tehnologia folosită deja pe scară largă în industria eoliană offshore.
Ținta este în linie cu Strategia energetică a României 2025-2035, care prevede dezvoltarea a aproximativ 3 GW de capacitate eoliană offshore până în 2035. Studiul care a stat la baza selectării zonelor a fost realizat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare și a analizat inclusiv condițiile tehnice, impactul asupra mediului și compatibilitatea cu alte activități desfășurate în mare.
Pasul următor este esențial: Ministerul Energiei poate începe procedurile competitive prin care investitorii vor obține concesiunile. Costurile construirii viitoarelor centrale vor fi suportate de companiile câștigătoare, din fonduri proprii sau atrase.
Potențialul Mării Negre este mult mai mare decât prima etapă
Cele 3,1 GW reprezintă doar începutul. Analizele citate de Ministerul Energiei estimează pentru sectorul românesc al Mării Negre un potențial tehnic de aproximativ 76 GW: circa 22 GW folosind fundații fixe și aproximativ 54 GW prin tehnologii flotante.
Într-o a doua etapă sunt avute în vedere alte două perimetre, cu o capacitate cumulată de 2,4 GW. Pe termen mai lung există o zonă cu potențial de încă 6 GW, însă dezvoltarea ei ar depinde de maturizarea tehnologiilor pentru ape mai adânci și ar fi posibilă, cel mai probabil, după 2035.
Pentru România, parcurile eoliene în Marea Neagră pot însemna mai mult decât electricitate. Guvernul vorbește despre atragerea investițiilor, crearea de locuri de muncă și dezvoltarea unor furnizori locali care să participe la construcția și întreținerea proiectelor. Pe 25 august a intrat în vigoare inclusiv un plan al Ministerului Energiei pentru dezvoltarea unor asemenea lanțuri locale de aprovizionare.
Obstacolul neașteptat: trebuie mutate inclusiv zone militare
Nu toate perimetrele pot fi însă dezvoltate imediat. Pentru etapa a doua, Ministerul Energiei arată că zonele selectate se suprapun cu o zonă militară sensibilă și cu zona-tampon a unui poligon militar de tragere. Aceste utilizări militare ar trebui relocate înainte ca proiectele să poată merge mai departe.
Acesta este unul dintre motivele pentru care respectivele perimetre nu au fost incluse în prima rundă.
Mai există și problema timpului pierdut. Potrivit Profit.ro, Legea 121/2024 prevedea aprobarea listei perimetrelor până la 31 martie 2025. Decizia a venit abia acum, la peste un an după termenul stabilit inițial.
De ce este important proiectul pentru România
Dacă proiectele ajung efectiv la construcție, România ar putea deschide o nouă ramură industrială în Marea Neagră, într-o zonă în care până acum atenția s-a concentrat mai ales asupra gazelor naturale.
Energia produsă ar putea contribui la reducerea dependenței de combustibili fosili, iar investițiile auxiliare pot însemna contracte pentru porturi, construcții, mentenanță, transport și producători locali de componente.
Parcurile eoliene în Marea Neagră nu vor apărea însă imediat după hotărârea Guvernului. Urmează concesiunile, studiile detaliate, autorizarea, finanțarea și conectarea la rețeaua electrică. Legea 121/2024 oferă cadrul juridic, însă succesul proiectului va depinde de ritmul în care autoritățile și investitorii reușesc să transforme perimetrele desenate pe hartă în turbine instalate efectiv pe mare.
