Firmele pot fi declarate inactive fiscal dacă nu depun la timp situațiile financiare anuale, adică bilanțurile contabile. Regula s-a înăsprit în 2026, iar antreprenorii care tratează bilanțul ca pe o simplă formalitate riscă să ajungă într-o situație mult mai gravă decât o amendă.
Termenul important este 31 octombrie 2026. Practic, dacă bilanțurile au termen de depunere 31 mai, firmele care nu le depun în următoarele cinci luni pot intra în zona de risc pentru declararea inactivității fiscale.
Firmele pot fi declarate inactive dacă nu depun bilanțul
Din 2026, nedepunerea situațiilor financiare anuale a devenit unul dintre criteriile care pot duce la inactivitate fiscală. Codul de procedură fiscală prevede că o persoană juridică poate fi declarată inactivă dacă nu depune situațiile financiare anuale în termen de cinci luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora.
Asta schimbă mult miza pentru antreprenori. Până acum, mulți asociau bilanțul întârziat mai ales cu amenzi sau cu probleme administrative. Noua regulă transformă întârzierea într-un risc direct pentru funcționarea firmei.
ANAF a transmis încă din februarie că măsura se aplică de la 1 ianuarie 2026 și că scopul este creșterea disciplinei fiscale, transparența financiară și reducerea firmelor-fantomă, folosite în unele cazuri pentru operațiuni frauduloase.
Ce înseamnă, concret, termenul de 31 octombrie 2026
Pentru multe firme, termenul anual de depunere a situațiilor financiare este 31 mai. Regula celor cinci luni duce, în acest caz, la data de 31 octombrie 2026, termenul până la care antreprenorii trebuie să se asigure că bilanțurile sunt depuse pentru a evita consecințele grave.
Profit.ro îl citează pe Cosmin Dumitrașcu, expert contabil și fondator ABS Group România, care avertizează că firmele trebuie să finalizeze din timp inclusiv auditul, acolo unde acesta este necesar, pentru ca depunerea situațiilor financiare să nu fie întârziată.
Cu alte cuvinte, problema nu trebuie lăsată pentru ultimele zile. Dacă firma în România are contabilitate întârziată, documente lipsă, situații neclare sau audit neterminat, toate acestea pot împinge depunerea bilanțului peste termenul de siguranță.
Ce pățește o firmă declarată inactivă fiscal
Inactivitatea fiscală nu înseamnă că firma „intră în pauză” și nu mai are obligații. Dimpotrivă, compania rămâne cu obligațiile de declarare și plată, dar pierde o serie de drepturi fiscale importante.
Printre consecințele indicate de Profit.ro se află anularea codului de TVA, pierderea dreptului de deducere a TVA, nedeductibilitatea cheltuielilor, colectarea TVA la facturare, cazier fiscal pentru administrator și pierderea credibilității în fața partenerilor de afaceri.
Pentru o firmă activă, aceste efecte pot fi foarte costisitoare. Dacă emite facturi, dar nu poate deduce TVA-ul aferent facturilor primite de la furnizori, presiunea pe cash-flow devine imediată. În plus, partenerii pot evita colaborarea cu o firmă inactivă fiscal, tocmai pentru că și ei pot avea riscuri fiscale sau comerciale.
TVA anulat și cheltuieli nedeductibile
Una dintre cele mai mari probleme este TVA-ul. ANAF a precizat că, dacă firma este plătitoare de TVA, codul de TVA se anulează la data comunicării deciziei de inactivitate. În același timp, TVA colectată în perioada inactivității trebuie declarată și plătită, fără drept de deducere.
Asta înseamnă că firma poate ajunge să plătească mai mult către stat, chiar dacă activitatea ei economică reală nu s-a schimbat. La fel de gravă este și problema cheltuielilor: acestea pot deveni nedeductibile la calculul impozitului pe profit, chiar dacă au fost făcute în scopul activității economice.
Pentru antreprenori, mesajul este simplu: bilanțul nedepus nu mai este o problemă birocratică minoră, ci poate deveni o lovitură financiară serioasă.
Cum poate fi remediată situația
Dacă firma ajunge într-o astfel de situație, primul pas este remedierea cauzei care a dus la inactivitate. În cazul bilanțurilor, asta înseamnă depunerea situațiilor financiare restante. Ulterior, firma trebuie să solicite reactivarea fiscală.
Codul de procedură fiscală prevede că un contribuabil declarat inactiv pentru lipsa situațiilor financiare se poate reactiva dacă își îndeplinește obligația de depunere și nu se află în alte situații care justifică inactivitatea.
Totuși, reactivarea nu trebuie tratată ca o simplă formalitate. În perioada în care firma este inactivă, pot apărea pierderi, blocaje cu partenerii și probleme fiscale care se repară greu.
Antreprenorii trebuie să verifice și SPV-ul firmei
O recomandare importantă este verificarea periodică a Spațiului Privat Virtual al firmei și a statutului juridic al companiei. Profit.ro notează că antreprenorii ar trebui să colaboreze îndeaproape cu firma de contabilitate și să se asigure că aceasta este autorizată și figurează în tabloul CECCAR.
Pentru firmele mici, unde antreprenorul se bazează aproape complet pe contabil, această verificare este esențială. Chiar dacă documentele sunt gestionate de un specialist, răspunderea finală pentru situația firmei rămâne o problemă majoră pentru administrator.
De ce este o schimbare importantă pentru firme
Noua regulă pune presiune mai mare pe disciplina financiară a companiilor. Statul vrea să elimine firmele care există doar pe hârtie sau care nu mai raportează corect activitatea, dar efectul se poate simți și în cazul antreprenorilor care întârzie din neatenție, lipsă de organizare sau probleme cu documentele.
Pentru firmele active, mesajul este clar: bilanțurile trebuie depuse la timp. Termenul de 31 octombrie 2026 trebuie tratat ca o limită de risc, nu ca o dată la care să înceapă rezolvarea problemei.
O firmă declarată inactivă fiscal poate pierde codul de TVA, dreptul de deducere, credibilitatea în piață și poate ajunge în situații greu de reparat. Pentru antreprenori, cea mai simplă soluție rămâne prevenția: verificarea documentelor, discuția din timp cu expertul contabil și depunerea situațiilor financiare înainte ca ANAF să intervină.
