Cele mai folosite parole din lume arată că milioane de oameni își lasă conturile online aproape descuiate, chiar dacă riscurile cibernetice sunt tot mai mari. De la combinații precum „123456” și „admin”, până la parole locale precum „parola”, „password” sau nume proprii, obiceiurile utilizatorilor rămân surprinzător de slabe.
Un raport NordPass, realizat împreună cu NordStellar și cercetători independenți specializați în incidente de securitate cibernetică, arată că parolele expuse în breșe de date și în depozite de pe dark web au fost analizate pentru a identifica tendințe globale și regionale. Datele au fost organizate inclusiv pe țări, pentru a vedea cum diferă alegerile utilizatorilor în funcție de limbă, cultură și obiceiuri locale.
Cele mai folosite parole din lume rămân aceleași
La nivel global, „123456” continuă să fie una dintre cele mai folosite parole, deși este și una dintre cele mai slabe. NordPass notează că această combinație a ajuns pe primul loc în șase din ultimii șapte ani, semn că oamenii preferă în continuare simplitatea, chiar dacă asta le pune conturile în pericol.
Problema nu este doar că parola este ușor de ghicit. Problema este că parolele de acest tip sunt testate automat de atacatori, prin programe care încearcă rapid mii sau milioane de combinații. Când cineva folosește „123456”, „12345”, „password” sau „admin”, contul său nu mai depinde de noroc, ci doar de cât de repede ajunge în vizorul unui atac.
În topurile internaționale apar constant aceleași tipare: șiruri de cifre, taste apropiate pe tastatură, cuvinte simple, nume comune și formule aparent „mai deștepte”, dar la fel de previzibile, precum „P@ssw0rd” sau „Admin@123”. Practic, oamenii schimbă uneori literele cu simboluri, dar hackerii știu deja aceste trucuri. De asemenea, nu este recomandat să îți faci parole folosind agenți AI.
Ce parole folosesc românii
România nu face excepție. Potrivit datelor NordPass citate de Go4IT, printre cele mai comune parole folosite în România în 2025 se află „Admin”, „123456”, „TimeLord12”, „12345678”, „Password”, „123456789”, „Benedeto”, „Deep1234”, „Qwqwqwqw” și „Parola”.
Lista spune multe despre felul în care utilizatorii încearcă să găsească un echilibru între comoditate și siguranță. Unii aleg parole administrative, precum „Admin”. Alții folosesc secvențe numerice. Alții preferă cuvinte recognoscibile, nume sau combinații care par personale, dar care pot deveni vulnerabile dacă sunt refolosite pe mai multe conturi.
În 2024, tot pe baza datelor NordPass, „123456” era cea mai populară parolă în rândul românilor, urmată de „123456789”, „qwerty123”, „qwerty1” și „parola”. Aceleași tendințe apar și în zona profesională, unde parole precum „123456”, „parola123”, „parola” sau „password” figurau în clasamentele pentru conturi folosite la locul de muncă.
Aici apare pericolul cel mai mare: dacă aceeași parolă slabă este folosită și pentru email, și pentru rețele sociale, și pentru conturi de muncă, o singură breșă poate compromite mai multe conturi în lanț.
De ce parolele diferă de la o țară la alta
Unul dintre cele mai interesante lucruri din raport este faptul că parolele au „amprentă culturală”. NordPass arată că, în multe țări, oamenii folosesc în parole nume frecvente, prenume, nume de familie, cuvinte locale, expresii populare, echipe sportive, ani de naștere sau termeni din cultura online.
Asta explică de ce în România apare „Parola”, în țările vorbitoare de engleză apare „password”, iar în alte regiuni apar variante locale ale aceluiași obicei. Oamenii aleg ceva familiar, ușor de tastat și ușor de ținut minte. Din păcate, exact asta caută și atacatorii.
Parolele spun, într-un fel, povestea comodității digitale. Nu alegem neapărat ce este sigur, ci ce ne scapă rapid de o problemă: crearea unui cont, logarea într-o aplicație, accesarea unui serviciu sau completarea unei parole pe telefon.
Tinerii nu sunt neapărat mai atenți
O concluzie surprinzătoare a raportului NordPass este că tinerii nu au parole mult mai bune decât persoanele mai în vârstă. Studiul arată că vulnerabilitățile se repetă în toate grupele de vârstă, iar combinații precum „12345” și „123456” apar foarte sus indiferent de generație.
Cu alte cuvinte, faptul că cineva a crescut cu internetul nu înseamnă automat că știe să se protejeze online. Generația Z folosește smartphone-uri, aplicații și platforme sociale cu multă ușurință, dar asta nu se traduce întotdeauna în obiceiuri solide de securitate.
Cum ar trebui să arate o parolă mai sigură
Specialiștii recomandă parole unice pentru fiecare cont, autentificare în doi pași și, acolo unde este posibil, folosirea unui manager de parole. NordPass recomandă parole puternice, unice, verificarea periodică a credențialelor și activarea autentificării multifactor, astfel încât un atacator să nu poată intra într-un cont doar cu parola.
Centrul Național de Securitate Cibernetică din Marea Britanie recomandă o metodă simplă pentru parole memorabile: combinarea a trei cuvinte aleatorii. Ideea este ca parola să fie suficient de lungă și greu de ghicit, dar mai ușor de reținut decât o combinație scurtă și complicată artificial. NCSC avertizează și că înlocuirea unor litere cu cifre, de tipul „o” cu „0”, nu face parola mult mai sigură, pentru că atacatorii cunosc deja aceste trucuri.
Lecția simplă: parola slabă este ușa lăsată deschisă
Cele mai folosite parole din lume sunt interesante ca statistică, dar îngrijorătoare ca realitate. Ele arată că, deși oamenii aud tot mai des despre fraude online, conturi sparte și atacuri cibernetice, foarte mulți continuă să folosească parole care pot fi ghicite imediat.
Pentru români, lista cu „Admin”, „123456” și „Parola” ar trebui să fie un semnal de alarmă. Nu pentru că fiecare utilizator trebuie să devină expert în securitate cibernetică, ci pentru că protecția de bază a conturilor nu mai poate fi tratată ca un detaliu.
O parolă bună nu trebuie să fie imposibil de memorat. Trebuie să fie lungă, unică și greu de intuit. Iar pentru conturile importante, cum sunt emailul, banca, rețelele sociale sau platformele de muncă, autentificarea în doi pași nu mai este un moft, ci o măsură minimă de protecție.
Într-o lume în care aproape toată viața digitală depinde de câteva conturi, o parolă slabă poate deveni rapid cea mai scumpă greșeală.
